Psihologia in educatia copilului
Sa crezi ca nu ai nevoie sa citesti nici macar o carte de psihologie pentru a iti intelege si educa mai bine copilul, spunand celebra fraza "PE MINE MAMA M-A CRESCUT SI FARA CARTI" , e ca si cum ai zice ca nu ai nevoie deloc de masina, ca tu ai bicicleta. Cu alte cuvinte e ok, dar trebuie sa-ti construiesti si asteptarile in functie de alegeri.
Daca mergi doar pe bicicleta vei fi in forma maxima. Dar ca sa ajungi la anumite destinatii o sa-ti ia o vesnicie . Si s-ar putea cu timpul sa si renunti la a-ti mai pune obiective "indeparate" tocmai pentru ca nu iti este deloc usor sa le atingi.
Si cu copilul e la fel. Daca il educi doar dupa cunostintele de acum cateva zeci de ani, este posibil sa ai un copil destept, bine crescut dar exista si riscul sa nu fie adaptat "vremurilor". Iar in momentul in care copilul tau iti va ridica la fileu niste provocari "indepartate" de modelul tau de educatie, neputinta si nestiinta te vor bulversa si pe tine si pe el.
De aceea eu zic sa profitam de nivelul avansat la care a ajuns in ziua de azi cunoasterea creierului si a sufletului omului, asa cum profitam de cunosterea corpului sau fizic. Haideti sa privim psihologia asa cum privim medicina atunci cand tratam sau prevenim o boala. Tu ti-ai opera copilul cu tehnica si instrumentele de acum 30 de ani fara macar sa te interesezi ce descoperiri s-au facut intre timp in medicina? Asa ziceam si eu.
Ca este mai usor sa previi, decat sa tratezi, este valabil si pentru bolile sufletului, nu doar ale trupului.
Tu cu ce "boli ale sufletului" te confrunti sau te-ai confruntat si ai vrea ca copilul tau sa nu le cunoasca?
Daca mergi doar pe bicicleta vei fi in forma maxima. Dar ca sa ajungi la anumite destinatii o sa-ti ia o vesnicie . Si s-ar putea cu timpul sa si renunti la a-ti mai pune obiective "indeparate" tocmai pentru ca nu iti este deloc usor sa le atingi.
Si cu copilul e la fel. Daca il educi doar dupa cunostintele de acum cateva zeci de ani, este posibil sa ai un copil destept, bine crescut dar exista si riscul sa nu fie adaptat "vremurilor". Iar in momentul in care copilul tau iti va ridica la fileu niste provocari "indepartate" de modelul tau de educatie, neputinta si nestiinta te vor bulversa si pe tine si pe el.
De aceea eu zic sa profitam de nivelul avansat la care a ajuns in ziua de azi cunoasterea creierului si a sufletului omului, asa cum profitam de cunosterea corpului sau fizic. Haideti sa privim psihologia asa cum privim medicina atunci cand tratam sau prevenim o boala. Tu ti-ai opera copilul cu tehnica si instrumentele de acum 30 de ani fara macar sa te interesezi ce descoperiri s-au facut intre timp in medicina? Asa ziceam si eu.
Ca este mai usor sa previi, decat sa tratezi, este valabil si pentru bolile sufletului, nu doar ale trupului.
Tu cu ce "boli ale sufletului" te confrunti sau te-ai confruntat si ai vrea ca copilul tau sa nu le cunoasca?
Comentarii